“Love is not about being afraid of the storm,
its about learning how to dance in the rain.”

Faceți căutări pe acest blog

marți, 16 martie 2010

Schimbari neasteptate...

Lucrurile au cam stau in stand-by, fortat oarecum de soarta, a trebuit sa ma internez cu fetita mea in spital. I s-a facut un furuncul urat de tot chiar in nasuc, chiar de 8 Martie.

A trecut saraca prin experiente traumatizante pentru ea. Nu a mai putut participa la spectacolul ei de la cursul de dans, desi se pregatise saraca si era foarte incantat de rochita pe care i-am luat-o. Am tras o sperietura zdravana cu ea si am acceptat sa ma internez cu ea desii piticul meu de 9 luni a trebuit sa ramana acasa. DR a fost amabil sa-mi explice situatia si asta m-a facut sa accept situatia. Cumnata mea de suflet cum ar veni, cea care in momentele mele grele e intotdeauna langa mine, m-a averitzat si m-a linistit din timp sa nu-mi fac griji ca ea accepta sa aiba grija de Edi al meu, desi atunci cand mi-a pomenit nici prin cap nu-mi trecea ca voi fi nevoita sa apelez din nou la ajutorul ei oferit. Asa ca zilele au trecut greu, stand cu capul tot pe acasa pe la "barbatii " mei. Domnisoara mea a profitat din plin de aceste zile; dupa ce au trecut primele zile de groaza si necunoscut, si-a data seama ca mama ei e langa ea si nu are acest privilegiu de cand a aparut fratiorul ei...asa non stop carti, spanzuratoare, citit povesti, fazan, desenat, etc. Luni am sosit acasa dupa ce pot sa spun cu mana pe inima ca aceeasi deziluzie am trait-o din nou si din nou despre tot ce inseamna sistem medical in tara noastra. Aceeasi nevoie de oribila mita cand stii ca viata copilului e in joc. Cam atat despre asta, in rest NO COMMENT! In zilele acestea de "recreere" fara barbatii mei, pentru ca si eu macar fara sa vreau am avut cateva momente bune de respiro pe care acasa nu mi le permit, noroc ca sotiorul meu mi-l aducea pe pui sa il iubesc cum numai eu stiu mai bine...ce sa mai zic...in zilele acestea mi-am dat seama ca zicala "Prietenul la nevoie se cunoaste!" e perfect adevarata. Cuvintele FAMILIE si PRIETENI, care se numesc asa in adevaratul sens al acestor cuvinte si-au spus cuvantul in aceste zile. E trist pentru ca am primit mult (aici nu ma refer la cantitate, ma refer strict la gestul in sine) de la persoane de la care nu ma asteptam si nu am primit de la persoane care ar fi trebui obligatoriu sa dea. Ei asta e! Am trait-o si pe asta si macar stiu cine conteaza, sau cine trebuie sa conteze pentru inima si sufletul meu.





...so....let's talk about how my life goes on till now!

- rasadurile mele sau cam dus la pamant, my husband le-a udat dar cam tarziu si nu au rezistat multe..eh dar totusi au ramas din ele, atasez si niste poze actuale, ca diferenta de dezvoltare intre ele. Conform instructiunilor primite de la specialistul meu, si omul de incredere, consultantul meu personal..al meu om de baza care mi-a dat ultimul "sut in fund" inainte de a ma baga in asa ceva...deci am realizat niste tratamente cu ale mele rasaduri de floricele: ieri am dat cu Bionat, azi cu Premicur si maine o sa trebuiasca sa dau cu Topsin, totul pentru o prevenire si o stimulara necesara pornirii la drumul mult sperat.


Petuniile mix
Petunii mari


Petunii hibride F1 puse acum o saptamana
Petuniile mele puse de ziua mea

- dieta, desi dupa aceste zile de repaos nici nu am indraznit sa sper ca o sa scap de ceva kg in plus, am resit totusi ...asa ca DON'T STOP....let de rythem play..........am ineput din nou cu green tea si ma uit cat de cat sa am grija ce mananc....cam atat despre acest subiect

- in ce priveste examenul nu sunt sanse pentru mine anul asta...cam la concluzia asta am ajuns..adica sa fin seriosi nu pot sa fac asat decat daca am o menajera la dispozitia mea, care sa se ocupe in locul meu de spalat, calcat, gatit, curatenie, si pitic, ca de domnisoara eu raspund. So...daca nu am acest atu atat de necesar realizarii acestui tel ce ma conditiona pana nu demult...nu pot continua, n uam pur si simplu nici un moment de respiro pentru mine nu ca sa invat, trebuie neaparat sa reflectez la chestia asta zilele astea...dar mai mult ca sigur ca treaba ramane pentru la anul.

Un comentariu: