“Love is not about being afraid of the storm,
its about learning how to dance in the rain.”

Faceți căutări pe acest blog

luni, 23 ianuarie 2012

Viata

Trecand prin bune si prin rele cateodata stau si ma gandesc la viata oamenilor in sine, cum odata suntem intr-o rampa, apoi coboram frumos pe panta in jos fara sa ne dam seama.
Anul trecut eram dezamagita de oameni ingeneral ,de cei asa zisi prieteni, cunoscuti, ...ei bine momentan sunt dezamagita de cei care au fost si am crezut ca niciodata nu ma vor dezamagii, parintii mei. Am trecut de ceea ce se cheama dezamagirea nr. 1 din nviata mea, dezamagirea in omul in care am crezut cu sfintenie ca are dreptate, ca e cel mai cel, un om care se tine de cuvant, etc....nu are sens sa ma repet...bun am trecut peste asta, acum am ajuns la persoana nr.2. Ce poate sa simta cineva fata de cea care se numeste mama, cea care era sufleteste cea care alina sufletul meu amagit si cateodata obosit. De ce ma minte? De ce crede ca eu nu stiu ce se intampla defapt? De ce desi vreau sa o ajut ea nu face decat sa isi distruga viata, se indeparteaza de familia ei, de noi copii ei, nepotii ei...pentru a se distruge , pentru a sta la umerii unui nefericit care o trage tot mai jos.
"Ce nu te omoara, te intareste", cam asa suna o zicala, ei bine acum sunt in continua "intarire". Nu stiu de unde sa o iau de la capat, nu stiu daca merita sa o iau de la capat cu ea. Cum sa poti sa ajuti pe cineva care nu vrea sa fie ajutat? E deprimant sa lupti asa. Viata m-a facut sa imi dau seama de importanta familiei. Vreau sa fiu sprijin, iubire, inbarbatare pentru sotul si copii mei. Sotul vroia sa ma faca sa cred ca defapt sunt invidioasa, geloasa. Ei bine a gresit. Poate putin orgolioasa, dar nu mai mult decat este el insusi, ceea ce el nu ar recunoaste in ruptul capului. O admir pe cumnata mea pentru taria de caracter de care da dovada. Imi doresc sa pot sa ofer atat cat ofera si ea, ea e ceva de neconceput in privinta puterii ei interioare de a lupta. Doar vazand-o pe ea imi dau seama ce inseama iubirea de mama adevarata, neconditionata de nimic, faptul ca pe ea o face fericita doar simplul fapt ca poate sa isi vada fericiti copiii. Ea ma invata cum sa procedez si eu cu copii mei, ea a devenit exemplul meu...mama mea nu mai face demult asta. A devenit neagra in interior. Sufletul ei a devenit de gheata. Tot ce ofera masoara, cantareste, nimic fara a conditiona, e dureros. Interesant chiar daca suntem adulti, inauntrul nostru suntem tot niste copii neintelesi. Vreau din rasputeri sa ii inteleg pe copiii mei, pe sotul meu, vreau sa ii fac fericiti. Nu vreau sa ma innegresc si eu, vreau ca si copiii mei cand vor creste sa aiba la cine apela cand o sa aiba aceleasi probleme in viata, dureri, neplaceri, vreau sa fiu acolo langa ei.
Sa speram ca primavara va fi mai duioasa anul acesta !

duminică, 19 iunie 2011

luni, 23 mai 2011

Lectiile vietii

De ce sunt oare oamenii rai? de ce sunt egoisti? de ce obliga pe ceilalti din jurul lor sa se comporte la fel sau mai rau cu ei pentru a nu cadea in plasa lor?

Anul acesta este un an plin de incercari pentru mine si familia mea. A trebuit sa luptam din rasputeri si tot continuam sa luptam cu astfel de oameni. Nu pot sa inteleg de ce trebuie sa ma cobor eu la nivelul lor pentru a putea sa ii opresc, de ce nu isi dau seama ca toate au o limita, nu pot sa inteleg rautatea din jur, nu pot sa inteleg de ce nu poate toata lumea sa isi vada de treaba ei.

Sunt mandra de familia mea, sunt mandra de ceea ce am realizat pana acum eu si sotul meu. El si copiii mei sunt lucrul cel mai scump pe care il am, incerc din rasputeri sa ofer un exemplu adecvat copiilor mei, incerc sa ii invat ce e bine si ce e rau. Cateodata ma simt sleita de puteri si sunt dezamagita de oamenii din jur si incerc sa imi incarc bateriile cu ei, bijuteriile vietii mele. Sper ca Dumnezeu sa ma ajute sa mentin linistea si pacea in familia mea ca si pana acum, comunicarea este foarte importanta, deasemena inseamna mult respectul unul pentru celalalt.

joi, 11 noiembrie 2010

Teluri noi

Ohh da, teluri noi vin odata cu trecerea timpului. Munca mea si-a spus cuvantul. Am avut rezultate uimitoare ceea ce m-a facut sa am curajul sa imi iau zborul in acest sector al florilor mele scumpe. E mult de lucru, e mult de cercetat, de cautat informatii, de observat evolutia florilor, de actionat imediat in caz de boli sau diferiti daunatori. La sfarsit, marketing-ul trebuie sa isi spuna cuvantul. Nici nu a fost atat de greu cum ma gandeam ca o sa fie, fiind o fire mai introvertita am crezut ca am sa ma descurc mai greu..dar din contra ceea ce faceam era defapt un fel de tratament impotriva firii mele inchise spre interior. Mi-am dat seama ca fiecare om nu doreste decat o farama de omenie daca se poate, si macar un zambet spre ai aduce fericire si optimism in viata de zi cu zi. E important sa comunici cu oamenii, e bine pentru mine, e bine pentru ei. Am invatat ca primesti de la cine nici nu te astepti.. omenie si nu primesti nimic de la cei la care chiar te-ai astepta sa primesti. Fantastic! O invatatura de minte de milioane. Am planuri o gramada pentru la anul, am degand sa mi le notez undeva pentru ca in avalansa intamplarilor din viata, omul tinde sa uite telurile pe care si le-a propus. Negativismul oamenilor din jur influenteaza din pacate actiunile omului si poate ca atunci cand ar trebui sa mearga inainte, el da inapoi doar pentru acest lucru,... cand defapt nu face decat sa faca lor izbandei oamenilor rai si scrupulosi.
Eu acum MERG INAINTE! NU AM SA MA ABAT DIN DRUMUL MEU! simt undeva in interiorul fiintei mele ca stradania mea isi va spune cuvantul.
LET's get STARTED!!!!!

Crizanteme multiflora la ghiveci

In 24.09.2010 asa arata:
soiul cel mai timpuriu, primul inflorit(ursula):





In 4.10.2010 la aproximativ o saptamana asa arata: