“Love is not about being afraid of the storm,
its about learning how to dance in the rain.”

Faceți căutări pe acest blog

joi, 25 februarie 2010

25.02.2010




Azi e ziua mea - Zi care, desii initial ma pregatisem sufleteste pentru a suporta orice neajuns...spre surprinderea mea a fost o zi pfoai super cool. O zi minunata, o zi care de la bun inceput a inceput cu surprize din ce in ce mai dragute. Familia, si prietenii care isi merita numele de prieteni m-au sunat, mi-au trimis sms, m-au vizitat, iar familia mea e cea de care sunt cel mai mandra...acum gandindu-ma inapoi inteleg ca nu am stiu pana anul trecut sa-mi pretuiesc familia asa cum o fac acum. Sunt langa mine, imi sunt alaturi, ma iubesc, ma ajuta sa trec mai departe si e langa mine si ma sustine si impreuna ne ridicam unul pe altul, asa suntem un tot suntem o familie. Dimineata, fiica si sotul meu m-au surprins fiecare cu cadoul sau plin de dragoste, am primit primul cadou achizitionat de fiica mea special ales de ea, de manutele ei si din banutii stransi de ea (1 deodorant, 1 sapun Dove, 1 ciocolata)...asa si sotul meu ma astepta cu un scaun directorial super relaxant, stiind ca inca vreo 1 an si 4 luni o sa mai stau mult si bine acasa. E super. In sfarsit am si eu un scaun de asta dupa care jinduiam demult.

Asa...am facut lasagnia sa fie de ajuns musafirilor care vor aparea sau nu...oricum era bine dar de ei oricum nu am dus lipsa. Pe la 12.30 am asteptat-o cu Edi impreuna pe Berni, in curte, sa vina de la scoala profitand de soarele superb de afara. La pranz am fost noi in familie, sotul meu facandu-mi cadou o superba orhidee la ghiveci, am crezut ca pic in fund, e asa faina. Mai tarziu a venit cumnata mea, am primit un cyclamen superb roz. Dupa-masa a sosit prietena mea K. -
singura de altfel din sat pe langa cumnata mea, care mi-a dat cadoul cu 2 zile inainte pentru ca nu stia sigur in ce zi e si si-a zis ca mai bine sa il aduca mai repede decat mai tarziu - 1 cyclamen rosu superb, si a fost fain...am povestit o gramada. Seara noi in family. Cam in asta a constat aceasta zi care fara a fi petrecuta la vreun anume restaurant cu anume "zisi" prieteni de "ocazie", ca sa nu ii numesc altfel. In asta a constat si a fost pentru sufletul meu exact balsamul de care aveam nevoie, si exact ceea ce m-a facut fericita...mai fericita decat m-as fi asteptat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu